Articole

Tehnologia fabricarii elementelor de tamplarie PVC

garnet xs centru de prelucrare profile 3 m cnc 3 1 axe 5

1. Masurarea

Masurarea golurilor sau a ferestrelor si usilor ce trebuiesc inlocuite este cea mai importanta operatiune din procesul de fabricatie. O greseala la acest nivel poate compromite ireversibil intreaga lucrare. Chiar si in cazul in care tamplaria noua se monteaza in goluri pregatite anterior, este necesara efectuarea de masuratori la fata locului deoarece pot apare diferente intre proiect si realitate.

Dimensiunile care se iau in considerare la masurare sunt inaltimea si latimea golului. Deasemenea se masoara si grosimea peretelui pentru a stabili dimensiunile glafurilor si a pervazelor exterioare.

La masurare se au in vedere urmatoarele:

  • intotdeauna se masoara ambele inaltimi si ambele latimi si se ia in considerare cea mai mica dintre ele
  • intotdeauna se masoara diagonalele golurilor pentru a verifica daca colturile sunt in unghi de 90 de grade, in cazul in care diagonalele difera, inseamna ca golul nu este dreptunghiular lucru de care se tine cont la stabilirea dimensiunilor tamplariei

Dimensiunile masurate se noteaza pe o schita intocmita impreuna cu clientul. Eventualele adaosuri tehnologice sau dimensiunea profilelor de legatura se iau in considerare in urmatoarea etapa, la proiectare. Tot acum se stabilesc, impreuna cu clientul, numarul si tipul deschiderilor pe care le va avea tamplaria, elementele de feronerie ce urmeaza sa fie folosite, precum si tipul de geam termoizolant folosit. Clientului i-se vor prezenta in aceasta etapa si eventualele oferte de glafuri, plase impotriva insectelor, jaluzele, rulouri, etc.

Exista elemente specifice care deosebesc masuratorile pentru ferestre de masuratorile pentru usi:

FERESTRE
La efectuarea masuratorilor pentru ferestre se pot intalni doua situatii:

  • Daca ferestrele (sau usile) se monteaza in goluri pregatite anterior si tencuite, se masoara latimea si inaltimea golului si se scad 20mm pe fiecare dimensiune. Aceasta distanta este necesara pentru a da posibilitatea montatorului sa impaneze fereastra inainte de a o ancora, si pentru a aplica un strat de spuma poliuretanica.
  • Daca ferestrele se monteaza in locul altor ferestre vechi, se demonteaza pervazele exterioare (daca este posibil) si se masoara golul pe suprafata exterioara a zidului exterior, apoi dimensionam fereastra in functie de golul din tencuiala exterioara (adica dimensionam fereastra dupa spaletul exterior) in asa fel incat tocul ferestrei sa nu se ingroape sub tencuiala mai mult de 10 mm. Deci, la dimensiunile golului exterior trebuiesc adaugati cate 20 de mm atat pe inaltime cat si pe latime. In acest fel, daca demontarea se efectueaza cu grija, dupa montarea ferestrelor noi, nu mai este nevoie sa se refaca tencuiala exterioara.

USI
La efectuarea masuratorilor pentru usi se disting doua situatii:

  • Daca usa se executa cu prag din profil PVC atunci se recomanda ingroparea acestuia in pardoseala si se tine cont de aceasta la masurare. In mod obisnuit tocul se ingroapa aproximativ 10 mm. Pragul din profil PVC este recomandabil doar in situatiile cand nu se circula mult pe usa respectiva si cand se doreste o izolare termica si etansare superioara. (ex: usi de balcon)
  • Daca usa se executa cu prag din aluminiu atunci se tine cont de faptul ca pragul se fixeaza la nivelul pardoselii. Intotdeauna trebuie sa va informati de la constructor sau beneficiar asupra eventualelor pardoseli (parchet, podele, gresie, etc.) care vor fi montate ulterior (grosimea lor, modul de montare), pentru a nu impiedica functionarea usilor.

In ambele situatii trebuie lasat spatiu suficient pentru penele de montaj.

Dupa efectuarea masuratorilor, schitele cu dimensiuni se trec la proiectarea pe calculator in vederea obtinerii desenului de executie si a ofertei de pret. Desenul de executie impreuna cu devizul si oferta de pret se supun aprobarii sefului de atelier (director tehnic) si apoi se prezinta clientului.

Cel care face masuratorile isi asuma responsabilitatea pentru exactitatea acestora.

2. Confectionarea tamplariei PVC in atelierul de productie

Toti furnizorii de sisteme de profile P.V.C., in mod obisnuit, pun la dispozitia clientilor cataloage tehnice precum si manuale specifice fiecarui sistem care descriu in amanunt elementele componente ale sitemului de profile, materialele auxiliare precum si tehnologia de fabricatie. Aceasta brosura prezinta cateva aspecte importante din procesul de fabricatie al ferestrelor si usilor din profile de P.V.C., comune majoritatii sistemelor de profile P.V.C.

In continuare vom descrie etapele lucrului intr-un atelier de tamplarie P.V.C. cu dotare minima. Vom face si referire la modul de lucru in cazul existentei utilajelor specializate, dar etapele descrise mai jos sunt specifice microproductiei.

Scopul randurilor de mai jos este acela de a familiariza cu principalele operatiuni din procesul tehnologic pe cei ce vor sa porneasca o mica afacere in acest domeniu si doresc sa stapaneasca toti pasii necesari pentru obtinerea de produse finite de calitate.

Printr-un atelier cu dotare minima se intelege un atelier care are:

  • Masina de debitat profile: cu unghi reglabil, cu diametrul discului de taiere de cel putin 300 mm (recomandabil 350 mm sau mai mult), echipata cu un conveior de masurare si cu un sistem mecanic sau pneumatic de prindere a profilului
  • Masina de sudat profile la un cap, semiautomata, cu unghiuri reglabile, cu actionare electropneumatica
  • Masina de frezat montanti, pentru frezarea capetelor montantilor, cu unghiul menghinei reglabil si cu actionare manuala sau pneumatica
  • Dispozitiv de debavurat, pneumatic sau manual
  • Masina de debitat armatura sau polizor unghiular (flex) cu suport
  • Masina de gaurit verticala
  • Freza de tamplarie portabila (oberfreza), electrica sau pneumatica
  • Masina de gaurit, electrica sau pneumatica
  • Surubelnita electrica sau pneumatica
  • Freza biax, electrica sau pneumatica
  • Scule de mana obisnuite, surubelnite, dalti, chei hexagonale, cuttere, rulete, etc.

Primele patru pozitii reprezinta utilaje si dispozitive specifice prelucrarii profilelor din P.V.C. care se pot procura de la furnizori specializati, restul fiind utilaje si scule comune care pot inlocui o serie de utilaje specifice si se gasesc la furnizorii de scule si unelte generale.

Confectionarea ferestrelor si usilor din profile PVC avand la indemana un atelier cu dotare minima se face in mai multe etape:

1. DEBITAREA SI ARMAREA TOCURILOR
2. LIPIREA TOCURILOR
3. DEBAVURAREA
4. EXECUTAREA MONTANTILOR
5. DEBITAREA SI ARMAREA CERCEVELELOR
6. LIPIREA SI DEBAVURAREA CERCEVELELOR
7. MONTAREA GARNITURILOR
8. FREZAREA ORIFICIILOR DE SCURGERE
9. DEBITAREA BAGHETELOR
10. MONTAREA FERONERIEI
11. CONTROLUL CALITATII

Pe parcursul acestui capitol vom face referiri si la etapele si modul de lucru specifice unui atelier cu dotari mai complexe. Ordinea si continutul acestor etape se vor modifica daca atelierul dispune de utilaje suplimentare cum ar fi masina de debavurat automata, freza cu pantograf, masina de debitat baghete etc.

Fiecare din etapele de mai sus presupune controale de calitate intermediare care se vor mentiona la sfarsitul fiecarei etape. Scopul respectarii ordini operatiunilor este obtinerea in conditii de calitate a ferestrelor si usilor din PVC si eliminarea pe cat posibil a factorilor ce pot genera rebuturi.

In cadrul fiecarei etape am evidentiat si elemente de tehnica a securitatii muncii specifice pentru lucrul pe utilaje. Paragrafele care se refera la protectia muncii sunt scrise cu rosu. Pentru lucrul cu sculele electrice si pneumatice normele de protectie a muncii sunt cele uzuale pentru acest tip de activitate.

2.1 DEBITAREA SI ARMAREA TOCURILOR

Tocurile se executa din profilul de toc denumit si “profil L”. In figura alaturata aveti exemplul unui profil tricameral de grosime 60 mm. Peretii profilelor din clasa A au o grosime minima de 2,8 mm, si cel putin 3 camere de aer. Camera centrala, mai mare, se numeste camera armaturii deoarece in ea se introduce armatura din otel zincat a profilului.

Pozitia profilului L pe masina de debitat este cea din figura de mai jos, unde sageata arata pozitia din care priveste operatorul:

Inainte de debitare se verifica masina de debitat:

  • discul de taiere trebuie sa fie perpendicular pe masa masinii;
  • discul de taiere se verifica sa nu aiba fisuri, prin lovirea usoara cu un obiect metalic;
  • la pornirea masinii de debitat aceasta nu trebuie sa prezinte trepidatii sau zgomot anormal;

La debitare intotdeauna purtati ochelarii de protectie si castile antifonice. In timpul taierii, profilul se fixeaza pe masa masinii de debitat cu menghina mecanica sau pneumatica. Evitati debitarea profilelor tinute cu mana.

Lungimea de taiere pentru profilul de toc este lungimea din desenul de executie la care se aduna 6 mm, adaus de lipire. Acesti 6 mm se pierd prin topirea materialului cu 3 mm la fiecare capat (in cazul unei reglari corecte a masinii de lipit).

lungimea de debitare toc = cota din desen + 6 mm
Pentru a obtine o imbinare la un unghi de 90 de grade, profilul se taie la 45 de grade. Intai se face o taiere la un capat in unghi de 45 de grade apoi se pozitionaza limitatorul conveiorului la dimensiunea dorita se fixeaza profilul si se taie profilul in unghi de 45 de grade la celalalt capat. Se noteaza cu markerul pe profil lungimea acestuia. Astfel se obtine o bara de profil de dimensiunea dorita cu forma:

Profilele PVC au lungimea de 6000 mm. Se va tine seama de aceasta in planificarea operatiunii de debitare in vederea optimizarii consumului de materie prima. Optimizarea consumurilor se face cel mai bine pe calculator cu ajutorul programului specializat.

Armaturile se taie pe masina de debitat armatura sau cu polizorul unghiular (flex) echipat cu un disc de debitat metal. Fiecare profil P.V.C. are armatura lui specifica, exista insa si sisteme mai simple de profile P.V.C. care folosesc acelasi tip de armatura pentru mai multe tipuri de profil. Armatura consta dintr-un profil de otel zincat de grosime minima de 1,5 mm si de forma specifica, care se introduce in camera pentru armatura si se fixeaza cu suruburi autoforante. Aceasta are rol de rigidizare a profilului.

Armatura se debiteaza la dimensiuni mai mici decat profilul, armatura poate fi cu pana la 40 de mm mai scurta decat camera armaturii profilului debitat la unghi.

lungimea armaturii = lungimea camerei armaturii – 40 mm
Debitarea armaturii se face cu masina de debitat armatura sau cu o masina de debitat cu disc abraziv.

Masina de debitat armatura se verifica inainte de folosire. Discul abraziv nu trebuie sa aiba fisuri si sa fie de dimensiunea prescrisa. Discurile fisurate, rupte, sau de dimensini prea mici se inlocuiesc. La debitarea armaturilor folositi intotdeauna ochelari de protectie si castile antifonice. In timpul taierii, profilul metalic se fixeaza pe masa masinii de debitat armatura cu menghina mecanica.

La debitarea cu disc abraziv se produc scantei care pot pata suprafata profilului de PVC, de aceea trebuie pozitionata masina de debitat armatura in atelier, in asa fel incat sa evitati acest lucru.

Armarea profilelor se face prin fixare cu suruburi autoforante 3,9 * 16 care se insurubeaza cu surubelnita pneumatica sau electrica la distante de 250-300 mm unul de altul. Unele profile prezinta pe fata pe care se monteaza suruburile de armare un mic canal pentru ghidare, care indica pozitia optima a suruburilor.

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul L se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul Z se face conform desenului:

Prinderea armaturii cu suruburi pe profilul T se face conform desenului, cu mentiunea pozitionarea montantului in rama se face astfel incat suruburile sa fie pe parte ochiului fix, pe care se monteaza sticla, (in situatiile cand aceasta este posibil).

Profilele debitate si armate se pun in rastelul mobil si se trec la lipire.

In cazul in care dispunem de freza cu pantograf, dispozitiv de gaurit cu trei burghie, etc…; inainte de lipire se fac toate frezarile necesare.

2.2 LIPIREA TOCURILOR

Lipirea profilelor se face pe masina de lipit respectand indicatiile de timp si temperatura ale masinii. Pentru profilele timpul de incalzire este de aprox. 15 – 20 secunde timpul de presare este de aprox. 20 – 30 secunde iar temperatura de lipire este de 220 – 250 grade C. Pentru profilele de usa se recomanda folosirea unui timp de incalzire cu 3-5 secunde mai mare. Deasemenea daca temperatura mediului este scazuta, timpul de incalzire se va mari in mod corespunzator.

La lipire trebuiesc urmarite urmatoarele etape:

  • Se verifica temperatura si presiunea de aer din masina. La intrare presiunea trebuie sa fie minim 6 bari iar la manometrul mesei mobile minim 4 bari. Diferenta dintre presiunea la intrarea in masina si presiunea din pistonul mesei mobile trbuie sa fie in permanenta de doi bari. La masinile de lipit temperatura poate creste peste limita prescrisa, imediat dupa pornire, de aceea se recomanda sa asteptati 5-8 minute pentru ca temperatura sa se stabilizeze. Timpii si temperatura prescrise trebuie sa fie cei din manualul producatorului de profile.
  • Se verifica unghiului masinii.
  • Profilele se pun in modul in care urmeaza sa fie lipite astfel pe masa de lucru. Profilul L se fixeaza in masina cu partea mai lata jos, tot asa cum se pune si pe masina de debitat. La fel se procedeaza si cu profilul Z.
  • Se fixeaza profilele in masina si se executa lipirea prin actionarea succesiva a pedalei masinii de lipit. Ordinea etapelor ciclului de lipire este urmatoarea: La prima actionare a pedalei se apropie masa mobila (stanga) de cea fixa (dreapta) si coboara placa de centrare. Apoi se pozitioneaza profilul pe masa din dreapta. La a doua actionare a pedalei coboara menghina pneumatica din dreapta si fixeaza profilul. Apoi se pozitioneaza profilul pe masa din stanga. La a treia actionare a pedalei coboara menghina pneumatica din stanga si fixeaza profilul. Apoi ciclul se desfasoara automat. Operatiunea de lipire se poate opri in orice moment prin actionarea butonului de STOP. Dupa oprirea de urgenta a masinii ciclul nu poate fi repornit decat prin rasucirea butonului STOP spre stanga si deblocarea lui.
  • Se lipesc intotdeauna doua colturi opuse apoi cele doua piese formate se lipesc pe rand la cele doua capete.
  • Se pune rama lipita pe masa de lucru si se verifica unghiurile, cu vinclul sau prin masurarea diagonalelor. La confectionarea ferestrelor de dimensiuni mai mici de 600 x 600 mm, operatiunea de lipire trebuie efectuata cu grija deoarece din cauza tensiunilor la care este supusa rama pot apare deplasari ale profilului si chiar fisuri ale sudurilor. Ramele prea mici se recomanda sa se lipeasca folosindu-se un adeziv special pentru P.V.C. neplastifiat.
  • Se verifica prin masurare toate laturile ramei si se noteaza eventualele abateri de la dimensiune. Apoi se inseamneaza pozitia eventualilior montanti. Din cand in cand se verifica calitatea sudurii. La fiecare colt latimea cordonului de sudura trebuie sa fie de 3 mm pe o parte si 3 mm pe cealalta. Sudura trebuie sa fie uniforma si lucioasa, ea nu are voie sa pezinte pori, crapaturi, parti ingalbenite sau innegrite.

Majoritatea sistemelor de profile PVC ofera producatorilor bacuri pentru masina de lipit. Aceste bacuri au rol de sprijin si impiedica deformarea sau deplasarea profilului in timpul operatiei de lipire. Bacurile de lipire au sisteme mecanice sau magnetice de fixare si sunt specifice fiecarui tip de profil.

In ultima vreme au castigat in popularitate sistemele de profile care au garniturile gata montate. Materialul din care este confectionata garnitura este termosudabil si va fi sudat impreuna cu profilul. In acest caz capetele garniturii trebuiesc scurtate cu 2 mm pentru ca bavura rezultata sa nu fie prea groasa si prea rigida. Aceasta garnitura trebuie protejata la debavurarea coltului exterior in cazul cercevelelor.

2.3 DEBAVURAREA

Debavurarea se poate face pe masina de debavurat automata. Aceasta realizeaza debavurarea precisa a coltului exterior si a fetelor superioara si inferioara, asigurand o productivitate crescuta. Se selecteaza freza sau programul de debavurare potrivit si se introduce coltul ferestre in masina de debavurat. Masina porneste automat daca rama este pozitionata corect in masina si se actioneaza cele doua microintrerupatoare din bacurile masinii.

In absenta unei masini automate de debavurat, debavurarea ramelor presupune trei operatiuni diferite:

  • Debavurarea fetelor superioara si inferioara se face cu dispozitivul manual sau pneumatic de debavurat. Se verifica pozitia masinii fata de colt astfel incat cutitul (cutitele) de debavurare sa treaca fix deasupra liniei de sudura. Apoi se fixeaza dispozitivul de profil. Dupa aceea se actioneaza butonul care porneste cutitul (cutitele). In cazul in care se face debavurarea manuala este necesara taierea bavurii cu o lama de cutter sau cu o dalta bine ascutita (la cald) inaite de a folosi dispozitivul de debavurat manual.
  • Debavurarea coltului pe exterior se face pe masina de frezat montanti, folosind freza de colturi potrivita. Se fixeaza rama in menghina pentru montanti pozitionata la 45 de grade si se actioneaza freza. Pentru utilizarea masinii de frezat montanti la frezarea colturilor sunt necesare niste ajustari prealabile (schimbarea si reglarea grupului de freze). Aceasta operatiune se poate face si manual cu dalta, pila si hartie abraziva de finete diferita. Deasemenea in cazul in care nu avem clturi in unghi de 90 de grade, debavurarea se va face manual.
  • Debavurarea coltului pe interior se face cu dalta bine ascutita sau cu cutitul special de debavurat (cutit semiluna). Este necesara eliberearea canalului garniturii cu biaxul echipat cu o freza sferica pentru canalul garniturii.

2.4 EXECUTAREA MONTANTILOR

Executia montantilor sau a traverselor se face in doua etape.

A. Debitarea si frezarea montantilor

Montantii (sau traversele) se executa din profilul de montant (traversa) sau profilul T.

Se ia pozitia montantului din desen si se insemneaza pe toc pe partea interioara. In mod obisnuit pozitia montantului se coteaza la nivelul axului profiului T. Pentru stabilirea lungimii montantului se masoara golul pe partea interioara a ramei (toc sau cercevea) in locul unde trebuie fixat montantul.

Profilul T se taie in unghi de 90 de grade la dimensiunea stabilita dupa formula de mai jos.

lungime montant = dimensiune gol + adaos de frezare
Adaosul de frezare este in functie de tipul de profil folosit si de modul de fixare a montantului. Exista sisteme la care adaosul de frezare este 0.

Debitarea montantilor se face in mod uzual la 90 de grade, exceptie facand situatiile cand se doreste realizarea unor montanti ornamentali (pe usi) caz in care debitarea si frezarea montantilor se fac la unghiuri diferite de 90 de grade. Frezarea montantilor la alte unghiuri decat 90 de grade se poate face doar pe o masina de frezat cu unghi reglabil si necesita o atentie deosebita. Cu cat unghiul de frezare este mai mic, cu atat pericolul ca profilul sa se sparga la frezare este mai mare. Pentru a preintampina spargerea profilului, viteza de avans a frezei se micsoreaza corespunzator.

Profilul T se pune pe masina de debitat cu partea lata jos:

Apoi se trece la frezarea montantilor la ambele capete pe masina de frezat montanti. Se porneste motorul masinii. Profilul se pune pe masina de frezat montanti cu partea lata jos si se sprijina lateral in bacul menghinei iar in fata in distantor. Se apasa pe butonul de pornire care va actiona menghina pneumatica si se trece la frezare prin impingerea manerului cu viteza potrivita si consanta pana la capatul cursei apoi se revine in punctul initial tot cu viteza constanta. In cazul in care se foloseste o masina cu avans automat, viteza de avans se regleaza in asa fel icat la contactul cu cutitul de freza profilul sa nu se sparga.

Se debiteaza armatura pentru profilul T. Lungimea armaturii pentru profilul T trebuie sa fie egala cu lungimea profilului in cazul in care fixarea montantilor se face cu piese de fixare exterioare sau conform cu specificatiile producatorului.

B. Fixarea montantilor

Fixarea montantilor se face cu ajutorul unor piese metalice sau din P.V.C. speciale. Acestea se fixeaza pe montant cu suruburi autoforante 3,9*16 (4 buc.) La fixarea capetilor de montant suruburile de fixare trebuie sa treaca si prin armatura profilului.

Pe rama in dreptul pozitiei de fixare insemnate la masurare se face o gaura de 5 mm cu ajutorul sablonului. Gaura se executa cu masina de gaurit cu atentie astfel incat burghiul sa cada perpendicular pe rama. Dupa gaurire se pozitioneaza montantul dupa semnele de pe montant si rama. Se fixeaza cu suruburile M 4*60 si eventual cu saibe. Apoi se fixeaza suruburile autoforante 3.9*16 pe rama, pe fata interioara.

Se verifica pozitia montantilor din toc. Cu rama asezata pe masa se masoara golurile pe partea interioara a tocului. Dimensiunile astfel obtinute se noteaza. Ele folosesc la dimensionarea cercevelelor, a baghetelor si a sticlei. Aceste cote se pot obtine utilizand si software-ul special de proiectare a tamplariei P.V.C. insa acest mod de lucru “din aproape in aproape” permite efectuarea de corectii din mers, cotele cercevelelor, sticlei si a baghetei fiind stabilite pe rama gata executata si nu din calcul. In cazul in care se doreste o productivitate crecuta, atat cotele de debitare ale tocurilor cat si cele ale montantilor si a cercevelelor se iau din progamul de debitare si optimizare. In acest caz nu mai este posibila rectificarea eventualelor erori aparute pana in aceasta etapa.

2.5 DEBITAREA SI ARMAREA CERCEVELELOR

Cercevelele se executa din profil Z. Debitarea profilului Z se face similar cu cea a profilului L. Profilul Z se pune pe masina de debitat intotdeauna cu faltul spre exterior ca in figura:

Lungimea profilului pentru cercevea se calculeaza in felul urmator: profilul de cercevea acopera tocul cu cate 8 mm pe fiecare parte (garnitura de etansare), in total 16 mm, deasemenea trebuie tinut seama si cei 6 mm care se pierd la lipire; deci:
lungime de debitare cercevea = dimensiune gol + 22 mm
Armatura se taie la fel ca armatura pentru profilul L cu 40 mm mai scurta decat lungimea camerei pentru armatura a profilului. Armarea se face cu suruburi autoforante 3.9*16 la distante de 250-300 mm.

La executia usilor, inainte de operatiunea de lipire, se frezeaza orificiile pentru montarea feroneriei (brosaca, butuc). Aceasta operatiune se realizeaza cu autorul frezei cu pantograf. In lipsa acestui utilaj se foloseste masina de gaurit cu coloana si se procedeaza in felul urmator: se insemneaza cu ajutorul unui sablon pe profilul de usa locurile pentru maner, suruburi si butuc si se dau gaurile cu masina de gaurit cu coloana conform desenului. Apoi se frezeaza in faltul usii deschiderea pentru broasca.

Inaltimea normala a manerului de usa este de aproximativ 1000 mm de la pardoseala. Armatura pentru profilul de usa se decupeaza cu flexul in dreptul gaurilor si apoi se fixeaza cu suruburi autoforante.

La executia ferestrelor, se dau in prealabil gaurile pentru fixarea manerului pe fata interioara cu autorul masinii de gaurit cu trei burghie. Daca nu dispunem de un astfel de utilaj, gaurile se pot da si cu masina de gaurit cu coloana cu autorul unui sablon. Apoi se frezeaza in faltul profilului de fereastra deschiderea pentru mecanismul cremonului.

Deasemenea, inainte de lipire si debavurare, se pot executa orificiile de scurgere a condensului cu ajutorul frezei de tamplarie portabile si a masini de gaurit.

2.6 FREZAREA ORIFICIILOR DE SCURGERE SI A LOCASURILOR PENTRU FERONERIE

pentru frezarea orificiilor de scurgere se foloseste copiatorul. Se preiau formele si dimensiunilor orificiilor pentru elementele de feronerie de pe placa sablon si se executa prezarile pe profil.

Pentru ferestre, tipic se executa cele trei gauri pentru montajul manerelor, cu masina de gaurit tripla iar pentru usi se executa gauriel de fixare a sildurilor, gaura de butuc si gaura pentru patratul manerului prin copiere in functie de tipul de broasca folosit.

Daca se dispune de utilaj automat de frezat orificiile de scurgere, atunci aceasta operatiune se executa imediat dupa debitarea profilelor. In caz contrar, orificiile de drenaj se pot executa dupa sudare.

Orificiile de scurgere sunt importante pentru ca asigura drenajul apei care se scurge pe suprafata geamului. Apa se ghideaza prin profilul de cercevea pe profilul de toc si de acolo se colecteaza si se scurge in exterior printr-un orificiu mascat de un capac special. Orificiile de drenaj se executa pe suprafata tocului cu o freza manuala de tamplarie (oberfreza) echipata cu un cutit special de diametru 5-6 mm care permite atat gaurirea cat si avansul pe orizontala. Orificiile din canalul de colectare a condensului, atat pe toc cat si pe cercevea se dau in unghi de 45 de grade si se pot da si cu masina de gaurit echipata cu un burgiu de 6 mm.

Pentru ochiurile de geam cu traverse orizontale este necesara practicarea orificiilor de scurgere si in profilul T.

In figura de mai jos se poate observa traseul apei prin orificiile de scurgere intr-un ansamblu toc-cercevea precum si elementele principale ale acestui tip de ansamblu:

2.7 LIPIREA SI DEBAVURAREA CERCEVELELOR

Lipirea si debavurarea cercevelelor se face similar cu cea a tocurilor.La lipirea cercevelelor pentru usa este necesara marirea timpilor de incalzire si presare. Se urmaresc toate etapele descrise la paragrafele 3 si 4. La debavurarea cercevelelor o atentie deosbita se va acorda debavurarii coltului exterior in zona faltului deoarece in acel loc se vor monta coltarele pentru feroneria oscilo-batanta, functionarea corespunzatoare a acesteia depinzand in mod direct de modul in care s-a facut debavurarea. De aceea este recomandabila debavurarea coltului exterior cu autorul frezei pentru colturi. Pentru aceasta insa este necesara masina de debavurat automata. Frezarea colturilor se poate face si pe freza de montanti insa aceasta necesita pregatirea masinii in prealabil.

2.8 MONTAREA GARNITURILOR

Tamplaria P.V.C foloseste doua tipuri de garnituri, pentru etansarea tocului pe cercevea (garnitura de bataie) si pentru etansarea geamului termoizolant (garnitura de geam). Acestea se monteaza manual in canalul pentru garnitura in prealabil curatat de bavuri in zona sudurii. Sistemele cu etansare pe trei garnituri mai folosesc si o garnitura de bataie intermediara care asigura o etansare suplimentara. Garnitura se monteaza incepand cu mijlocul laturii superioare a ramei si se incheie tot acolo. Nu se monteaza garnitura din bucati ci se urmareste obtinerea unui fir continuu. In anumite cazuri, garnitura de geam se cresteaza la colturi pentru un mai bun contact cu geamul in acel loc.

In cazul utilizarii profilelor cu garnitura gata montata, termosudabila, in aceasta etapa se face doar verificarea garniturii si o serie de operatiuni manuale de debavurare pe partea interioara a profilului.

2.9 MONTAREA FERONERIEI

Montarea feroneriei se face manual, pe masa de lucru cu ajutorul sabloanelor care se obtin de la producatorul de feronerie, atat pentru sistemele oscilobatante pentru ferestre cat si pentru balamalele de usi cu reglaje multiple.

2.10 DEBITAREA BAGHETELOR

Debitarea baghetelor se realizeaza pe masina automata de debitat baghete, aceasta asigurand o productivitate si precizie sporita.

Daca nu dispunem de o masina de debitat baghete, acestea se pot taia si pe masina pentru debitat profile cu ajutorul unui suport confectionat dintr-o bucata de profil de toc taiata in unghi de 45 de grade la ambele capete. Mai intai baghetele se taie la dimensiune in unghi de 90 de grade iar apoi se taie capetele la 45 de grade. Deoarece in nutul baghetei de pe toc se gaseste material topit, varful baghetei se va taia pe partea de feder pe aproximativ 10 mm cu ajutorul unui cleste bine ascutit.

3. Montajul tamplariei PVC

Montajul tamplariei este un subiect ceva mai amplu care va face obiectul unui alt articol pe acest blog.